MAGIA CRĂCIUNULUI, SURSĂ NESECATĂ DE FERICIRE

MAGIA CRĂCIUNULUI, SURSĂ NESECATĂ DE FERICIRE

Mai avem câteva zile până la Crăciun, perioada din an, care pentru mine, este fericirea pură și o sursă de bucurie pentru toate celelalte zile, luni ale anului, când lucrurile nu merg chiar strălucit. Crăciunul este definiția fericirii.
La un moment dat am citit că nu putem fi mereu fericiți, că fericirea e doar o stare de mulțumire, dar e relativă și efemeră. Eu cred că dacă poți să te conectezi cu magia Crăciunului, de fiecare dată când ești nefericit, cu siguranță că lucrurile se schimbă.
Privind din perspectiva unei copilării fericite, este normal să mă raportez mereu, la sărbătoarea nașterii lui Isus, ca fiind cea mai frumoasă perioadă din an și momentul suprem de căldură, bucurie și afecțiune, cu care Crăciunurile copilăriei mele m-au îmbogățit.

Sunt convinsă că omul care sunt, modul în care pot să văd în fiecare om, frumusețile ascunse și toate acele trăsături care ne pot face plăcuți semenilor noștri, se datorează în primul rând echilibrului și armoniei în care mi-am petrecut copilăria și acelor Crăciunuri magice, pe care le voi purta mereu în suflet.

De Crăciun se crează momente, care ar fi putut atât de simplu, să se petreacă zi de zi, fiind de o simplitate basic și totuși, nu ne bucurăm de ele, doar în zilele de sărbătoare, deși gesturile în sine, nu au nimic de-a face cu banii, sau cu bogăția materială, doar cu atenția, grija și preocuparea pentru oamenii dragi.
1. Crăciunul adună familia alături.
Zilele trec pe lângă noi, nu conștientizăm doar începutul și sfârșitul săptămânii, singura dorință care ne motivează e să ajungem odată la weekend. Viața noastră practic se derulează într-o goană nebună după sfârșiturile de săptămână, în care în loc să ne bucurăm unul de celălalt sau să petrecem câteva zile împreună într-o excursie, sau o ieșire la iarbă verde, în general dormim, sau stăm în fața televizoarelor lenevind.

Dar Crăciunul e momentul în care atât familia restrânsă, cât și cea mai largă, se adună în jurul mesei, iar acea masă de Crăciun e sfântă și importantă, de parcă ar fi singurul moment al anului când mâncăm împreună.

Deși tradiția familiei convenționale, constă în masa de prânz servită împreună, când toți membri familiei se adunau în jurul mesei și se bucurau unii de alții, în multe familii s-a renunțat demult la acest obicei sacru.
Sărbătoarea îi adună și pe membri familiei aflați la mare depărtare : că e vorba de alte orașe, de alte țări, sau un alt continent, căldura Crăciunului ne aduce acasă. De asta iubim Crăciunul, pentru că dorul care ne mistuie tot anul, se stinge la masa de Crăciun, în jurul căreia se adună membri familiei.
În fiecare an, a doua zi de sărbătoare, era momentul în care ne vizitam familia mai largă, unchii, mătușile, verișorii și pe vremea când încă familia era destul de numeroasă, acest lucru reprezenta o adevărată excursie, un moment special, pentru care ne pregăteam.

2. Crăciunul pune bucate alese pe masă.

Sa gătești zilnic familiei este un gest normal, ce ține de cotidian. Bucatele speciale pe care le pregătim pentru Crăciun, înseamnă mult mai mult decât valoarea alimentului gătit gustos. Masa de Crăciun este un simbol, are valoare magică și alimentele pregătite devin adevărate pansamente pe suflet, însemnând iubire, bucurie și dăruire.

Casa se umple cu mireasma îmbietoare a cozonacilor, cu parfumul prăjiturilor, aroma fripturii și a fructelor tropicale, care au un gust unic de Crăciun. Ați mâncat cozonac cu alte ocazii ? A avut același gust ca cel de sărbătoare ? Cu siguranță că nu.
Gustul mâncării în Seara de Ajun, este unic, neîntâlnit în alte zile și neîncercat doar atunci. Iubirea care trăiește în inimile noastre, pe care o dăruim celor care ne trec pragul sau chiar ne sunt alături, se transmite și prin mâncarea pregătită și prin bucuria cu care am servit bucatele de sărbătoare.
3. Bradul împodobit e magic.
Atârnarea podoabelor în ‘’ pomul de Crăciun’’ e o acțiunea încărcată de vrajă și bucurie. Frumusețea este încântătoare și fiecare piesă atârnată în brad este o mărturie a tot ce aduce bucurie sufletului : un fulg de nea, o săniuță, un glob strălucitor și luminițele aprinse în toate culorile sunt accesoriile care desăvârșesc haina de sărbătoare a crenguțelor verzi, care aduc parfumul pădurii în casele noastre.
Împodobitul bradului este o încărcătură de emoție, o stare de bucurie nestăvilită și păstrarea podoabelor de la o generație la alta, o moștenire de familie. De fiecare jucărie sau podoabă care se atârnă în brad, se leagă o poveste, pe care chiar de o știe toată lumea din familie, o reînviem și o povestim din nou.
Și în acest mod se transmite generațiilor ce vin din urmă, amintirea bunicilor și străbunicilor, care nu mai sunt fizic prezenți, dar îi păstrăm pentru totdeauna în inima noastră și Crăciunul este momentul în care, în gând și ei se află lângă noi. Crăciunul crează o punte între generații și între lumi : cea reală, prezentă, materială, cea virtuală, a amintirilor, sau spirituală, o punte dintre poveștile copilăriei și prezentul maturității.
Viața își urmează ciclicitatea și alături de bradul frumos împodobit, se așează o nouă generație, cu aceleași emoții, cu aceeași căldură în suflet și bucurie, pe care oamenii trecutului le-au simțit la rândul lor. Crăciunul ne va aminti mereu de copilărie, de perioada aceea a vieții în care nu am avut nicio grijă, când părinții noștri au făcut tot ce le-a stat în putință să ne vadă bucuroși și fericiți.

4. Bucuria de-a dărui și oferi ne umple sufletele de fericire !

Esența Crăciunului pe lângă mâncărurile alese, bradul împodobit și familia adunată la masa de Crăciun, este sentimentul sublim de-a dărui, de-a oferi și de-a surprinde. Pregătirile care preced momentele oferirii cadourilor au fost mereu proverbiale și modul în care părinții mei s-au străduit să-mi ofere cadoul perfect, a fost o mărturie a iubirii lor nemărginite. Nimic nu poate fi mai frumos decât bucuria de-a dărui !

Momentul în care tu oferi celuilalt, devine în primul rând o încărcare pozitivă a sufletului tău. Bucuria de-a oferi este mult mai mare decât cea de-a primi, dar nici această experiență nu este de neglijat. Săptămânile, lunile de pregătiri în care părinții se străduiesc să ofere cadoul perfect, este bucuria supremă, iar fericirea trăită de copiii care își primesc în extaz cadoul, nu poate fi descrisă în cuvinte.
Fiecare Crăciun din viața mea a fost magic, chiar dacă nu de fiecare dată lucrurile au mers perfect. Niciodată nu am lăsat, orice situație ar fi fost, să-mi fie umbrit Crăciunul. Acum mulți ani mi s-a întâmplat un lucru de neuitat prin ciudățenia lui. La serviciul unde lucram atunci, a adus cineva niște brazi superbi de la un ocol silvic. Brazii erau aleși și aveau o coroană bogată, erau superbi, eu nu avusesem ocazia să am un brad atât de frumos până atunci.

Persoana care a adus brazii, i-a așezat unul lângă altul, fără să fi scris pe ei, cum că ar fi destinați cuiva anume. Am ales și eu unul dintre brazi și foarte fericită l-am dus acasă. Era anul în care m-am căsătorit și murise tata. În sufletul meu încă sângeram și nu am avut puterea să trec peste pierderea suferită.

Dar bradul acela superb, era ca un pansament pe rană și cu toată durerea, mă bucuram acum de elementul care urma să-mi înfrumusețeze sărbătoarea. Mă pregăteam să-l împodobesc, când sună cineva la ușă. Era șeful meu, care mi-a explicat că a venit după brad, pentru că susținea el, acela fusese bradul lui. Bineînțeles că i-am dat imediat bradul, nu aveam cum să mă împotrivesc și nici nu voiam.
A luat frumusețea de pom de Crăciun cu el și cămăruța din apartamentul închiriat în care stăteam, a devenit goală. Sentimentul de gol și tristețe l-am resimțit după ce a plecat, pe parcă ar fi dus cu el o parte din inima mea. Oricât de greu mi-ar fi fost în diferite momente de viață, magia Crăciunului mi-a vindecat orice tristețe. Numai peste ani am avut puterea să mă gândesc la acest incident și să cântăresc cele întâmplate.

Am realizat că eu niciodată nu aș fi avut puterea să iau bradul acela, chiar dacă mi-ar fi fost destinat mie. Clar că aceste moduri de abordare ne diferențiază și felul cum ne raportăm la semenii noștri, ne caracterizează ca oameni.

La un alt Crăciun am aflat că fostul meu soț are o amantă și mesajele de dragoste curgeau pe telefonul lui din partea acelei femei. Dar faptul acesta niciodată nu a umbrit frumusețea Crăciunului.
A rămas sărbătoarea supremă, cea care îmi încălzește inima și va fi mereu sistemul de referință a iubirii. Aștept cu aceeasi emoție Crăciunul în fiecare an, cu aceeași bucurie alerg să cumpăr bradul și cu aceeași abnegație îl împodobesc, apoi îl privesc ore întregi vrăjită, cum strălucește cu luminițele aprinse, pătrunzând cu frumusețea și căldura lui, în inima mea.
Ador Crăciunul…


%d blogeri au apreciat: