09 mart. PAS ÎN DOI
Dacă privești relația dintre doi oameni, nu poți să stabilești cu exactitate cine a greșit, să tragi linia, să dai verdictul și să constați de unde până unde este vina ta și în ce moment s-a produs greșeala celuilalt.
În spatele faptelor mereu există acțiune și ca răspuns la acțiune, apare reacția celuilat care poate fi tumultuoasă, revoltată, efervescentă sau lentă, pasivă și resemnată, depinde de personalitatea fiecăruia.
Nu știu privind în trecut unde s-a rupt firul, ce a declanșat răcirea relației, dar sunt convinsă că greșeli au existat de ambele părți.
Chiar dacă nu-l înșeli pe celălalt dar te gândești cu ardoare la o a treia persoană, înseamnă că relația actuală scârțăie. Iubirea care odată v-a făcut cel mai invidiat cuplu de toți cei care vă erau cunoștiințe și prieteni, a pălit în timp și oricât ai vrea să dregi lucrurile, sunt situații în care nu mai există cale de întoarcere.
Pe parcursul relației partenerul iți trimite semne că ceva nu este în ordine, de la un timp poate nici nu mai comunicați, dragostea fizică nu vă mai umple de aceeași pasiune ca în trecut și devine rutină.
Atingerea involuntară a unui coleg de serviciu te face să tresari și va produce o avalanșă de simțiri, pe care nu le-ai cunoscut până acum. Fără să vrei, gândul înșală, își crează o fantezie, care va deveni o scăpare, o evadare pentru perioadele ce vor urma. Orice eșec în căsnicia actuală, te va duce în gând la acele escapade erotice din visele tale, care iți vor servi ca refugiu.
Preocupată fiind cu problemele cotidiene, lași lucrurile să se agraveze și constați că totul a deraiat pe o linie moartă, fără să fii conștientă de ce se întâmplă. Știi bine că ceva lipsește, dar nu iei măsuri. Lași tăvălugul s-o ia la vale, ba îi mai dai și brânci iar mai târziu, frustrările datorate lipsei de afecțiune le reverși asupra celuilalt în mii de reproșuri.
Da,am învățat poate plătind mult prea scump, că semnele ce vin trebuiesc traduse, titrate și rapid transpuse în soluții și în comunicare. Dacă vrei să-ți salvezi relația trebuie să lupți, să construiești, să tragi cu dinții și cu unghiile și dacă ai căzut, s-o iei de la capăt.
Nu există terapie ambulantă. Nu poți soluționa avalanșa din mers, trebuie s-o stopezi în punctul ei de pornire.
Dar pentru asta a trebuit să treacă măcar odată taifunul peste tine, așa ca să poți înțelege… Privind acum în trecut, îmi este clar unde am greșit, deși nu eu am fost cea care a trădat, dar cu siguranță indiferența și pasivitatea mea au dus iremediabil la acest sfârșit.
Odată cu trecerea timpului, suferința se estompează, reușești să înțelegi că trebuie să treci mai departe și să-ți iei soarta în mâini, bazându-te pe propriile puteri. Nu poți face altceva !
Mai presus de calitatea ta de femeie ești în primul rând mamă și asta iți va da o putere supranaturală de-a învinge toate greutățile.
Apoi intervine uitarea. Sentimentele pălesc, ura dispare, te înveți să ierți trădarea, să-l tratezi cu indiferență pe omul lângă care te trezeai două decenii la rând și care acum își așează capul pe pernă lângă o altă femeie și îl privești ca pe un vechi prieten, atât de familiar și totuși străin.
