SLOW FASHION VS. FAST FASHION, ASISTĂM LA O REVOLUȚIE ÎN INDUSTRIA MODEI ?

SLOW FASHION VS. FAST FASHION, ASISTĂM LA O REVOLUȚIE ÎN INDUSTRIA MODEI ?

Epoch Times publică fragmente dintr-o scrisoare a marelui designer Georgio Armani, preluată din revista WWD Woman Wear Daily în care designerul vorbeşte despre conștientizarea situației în care a ajuns industria fashion precum şi a schimbărilor pe care le va aduce criza produsă de noul virus COVID-19.
Vom asista oare la o adevărată revoluție în acest domeniu ? Să vedem în ce direcție o ia moda, un segment de lux ,care nu deserveşte neapărat o necesitate de bază. Putem fi imbrăcați foarte simplu de producția în masă,nu neapărat suntem nevoiți să ne achiziționăm un produs de lux.
Dar știm cu toții că produsele servite de producția de masă se pliază perfect conceptului ”fast fashion” în condițiile în care materialele sunt de duzină iar calitatea confecției lasă de dorit. Cred că durabilitatea și calitatea la nivele înalte vor fi bazele noului concept care se va încadra în noțiunea de ”slow fashion” pe care o ador.

Armani este de părere că declinul sistemului de modă, aşa cum îl ştim, a început atunci când sectorul de lux a adoptat metodele de operare „fast fashion” cu ciclul continuu de livrare, în speranţa de a vinde mai mult.

„Eu nu mai vreau să lucrez aşa, este imoral”- declara Armani. Lăsând în urmă regulile caracteristice conceptului fast fashion în care suntem noi toți ancorați, Armani prezintă zorii unei ere noi, în care noțiunea de ‚’’slow fashion’’ caracteristică a durabilității și calității la nivele înalte,va prinde contur:

„Am crezut întotdeauna într-o idee de eleganţă atemporală, în crearea de îmbrăcăminte care sugerează un mod unic de a le cumpăra: care va dura în timp. Din acelaşi motiv, mi se pare absurd faptul că în mijlocul iernii, în butic, există rochii de bumbac şi în mijlocul verii paltoane de alpaca, şi acest lucru pentru simplul motiv că dorinţa de a cumpăra trebuie să fie satisfăcută imediat”.

Marele designer consideră că acest obicei pe care buticurile și marile case de modă,dar și brand-urile din industria modei le-au adoptat de a avea colecții pentru sezoane în avangardă este un obicei denaturat : „Cine cumpără haine pentru a le pune într-un dulap aşteptând sezonul potrivit pentru a le purta? Nimeni, sau câţiva, cred. Dar acest sistem, condus de marile magazine, a devenit mentalitatea dominantă.”

„Greşit, trebuie să ne schimbăm, această poveste trebuie să se termine. Această criză este o oportunitate minunată de a încetini totul, de a realinia totul, de a proiecta un orizont mai autentic şi mai adevărat. Marile case de modă trebuie să realizeze colecții autentice la înalte standarde de calitate.” – spune designerul.Această  idee designerul o formulează printr-o adevărată profesiune de credință: „Această criză este de asemenea, o oportunitate minunată de a restabili valoarea autenticităţii”.

Conceptul Slow fashion este o modalitate de-a identifica soluții fashion sustenabile, repoziționând pe fundamente noi strategiile de design, producție, consum, utilizare și reutilizare, care apar alături de sistemul global de modă și reprezintă o adevărată provocare pentru acesta. Conține o mișcare fashion sustenabilă și etică de a trăi și consuma, care se concentrează asupra unui consumerism încetinit, respectând principiile de moralitate și grijă pentru mediul înconjurător.

Elemente ale filosofiei slow fashion includ : achiziționarea de îmbrăcăminte vintage, reconceperea hainelor vechi, cumpărarea de produse de la micii producători, realizarea de haine si accesorii acasă, cumpărarea de vestimentație durabilă. Conceptul se reînnoiește mereu, aceasta fiind una dintre calitățile sale.

Noțiunea de ”slow fashion” apare pentru prima dată în mediul online în jurul anului 2000, ca termen utilizat de bloggeri. Termenul – „mișcarea vestimentației slow” a fost inventată de Angela Murrills, jurnalist de modă, în magazinul online de modă -Georgia Straight.

Noțiunea exactă de ‚’’slow fashion’’ a fost inventată în 2007 de Kate Flatcher care publică în ‚’The Ecologist’’, un articol în care compară industria fashion sustenabilă, bazată pe principii morale, cea care protejează mediul înconjurător, cu mișcarea ”slow food”.

Designeri reprezentativi care au îmbrățișat conceptul sunt : Katharine Hamnett, Giorgio Armani, Natalie Chanin în proiectul Alabama, Stella McCartney. Dintre toți Natalie Chanin oferă o modalitate de realizare a vestimentației artizanale inovativă și cu adevărat originală, pe care doresc să o prezint, ca pe un model concret și reprezentativ pentru producția slow fashion. Designerul american Natalie  ”Alabama” Chanin provine din Florența Alabama, este absolventă a Universității de Stat din Carolina de Nord, specializarea Designul Mediului înconjurător.

După absolvire lucrează în industria vestimentației sport pe Seventh Avenue la New York, apoi ca designer de costume, realizator de filme  călătorind în lumea largă. Toate etapele au rolul de-a forma personalitatea designerului.

În perioada 1976-2005 fabrica Tee-Jays reprezintă unul dintre cei mai mari angajatori ai industriei textile din Florența Alabama și este o firmă recunoscută pe plan mondial,până în 2005 ,când își închide porțile. Afacerea Nataliei Chanin se formează pe fundamentul fabricii Tee-Jays, ca apoi din bazele propriei afaceri de început să se nască alte afaceri de succes.

Ea este reprezentanta incontestabilă a industriei fashion care produce ”0” deșeuri. Procesul de fabricație al vestimentației create de Natalie Chanin pornește de la bumbacul organic 100%,fiind un proces sustenabil începând cu forma de sămânță a bumbacului, până la produsul finit. Tehnica ei de lucru inovativă și unică de altfel, este tratată cu transparență de către designer, care pune la dispoziția publicului larg descrierea tehnicii de lucru în nenumărate manuale și în workshop-uri realizate de designer. Proiectul ”Alabama” a constat în producerea a 200 de tricouri unicat, care reprezintă reconstituirea unor tricouri vintage, cu tighele detaliate, realizate manual.

Această colecție este dusă la New York la o prezentare la Hotel Chelsea unde căștigă succes în rândul buyerilor prezenți,în special cei de la firma Barneys NY.Va urma începerea producerii Proiectului Alabama în 2006,când designerul se va despărți de asociatul ei și se mută cu producția în India. Materialele folosite provin exclusiv din magazinele locale. Compania pornește cu un număr crescător de comenzi din partea Salvation Army ( Biserica Creștină Protestantă și Organizație Internațională de Caritate al căror membri sunt soldați și ofițeri din Armata americană ).Produsele sunt realizate din bumbac organic 100% cusute de mână de un grup de artizani prin metoda de lucru ”cottage industry”,produse realizate casnic. Bumbacul se achiziționează de la fermierii texani, este filat în Carolina de Nord, se tricotează în Carolina de Sud, după care revine în Carolina de Nord pentru a fi vopsit.

Fiecare bucată de produs este numerotată și semnată de artizanul care o realizează. Manufactura lui Chanin produce aproximativ 120 bucăți pe zi ,în timp ce în fabrica Tee Jays se produceau 120.000 de buc / zi. Prețul variază de la 248$ până la 2000 $,dar producție nu este orientată spre îmbogățire,ci mai mult cu scopul de-a transmite o transparență cinstită a producției vestimentare și a valorii calității lucrului manual.

Întreg procesul de studiu realizat de Natalie Chanin a durat 2 ani. Tehnica de lucru este una specifică, care face ca produsul ”Alabama” să fie recunoscut imediat dintre nenumărate produse. Se aplică două straturi de tricot, stratul superior se decupează după un desen floral sau geometric după care se fixează de stratul inferior prin realizarea de tighele manuale.

Alături de aceasta tehnică se recunoaște și aplicația de șnururi,mărgele sau alte elemente decorative având rolul de-a construi un patchwork plin de culoare și creativitate.

Politica brand-urilor slow fashion se sintetizează prin câteva aspecte: – Schimbarea mai rară a liniilor vestimentare vs.strategia fast fashion cu produse fabricate cu un proces de fabricație halucinant de rapid. – Producerea și stocarea unor cantități mai mici de haine  vs.producția de masă a retailer-ilor. – Atenția accentuată asupra calității materialelor, vs.materiale de slabă calitate și perisabile, ieftine utilizate de industria fast fashion ,practic de unică folosință. – Asigurarea de metode morale și non-explosive de producție vs.producția fast fashion ,care reprezintă pericole asupra mediului înconjurător, iar moral prin exploatarea chiar și a copiilor din țările subdezvoltate.

Armani este de părere că show-urile de modă sunt total lipsite de pragmatism și sunt o risipă de bani lipsită de sens: „Gata cu spectacolele, gata cu risipa. De trei săptămâni lucrez cu echipele mele, astfel încât, odată ieşiţi din ‘lockdown’, colecţiile de vară să rămână în buticuri cel puţin până la începutul lunii septembrie, aşa cum este firesc. Şi aşa vom face de acum încolo”-  afirmă Armani. „Această criză este şi o oportunitate minunată de a restabili valoarea autenticităţii: suficient cu moda ca joc de comunicare, suficient cu spectacolele de modă în întreaga lume, cu unicul scop de a prezenta idei dulcegi. Suficient cu distracţiile provocate de spectacole grandioase, care astăzi se dezvăluie pentru ceea ce sunt: inadecvate şi vreau să spun chiar vulgare. Destul cu paradele în întreaga lume, realizate prin călătorii care poluează. Suficient cu risipa de bani pentru spectacole, acestea sunt doar aplicaţii de lac de unghii cu pensula peste nimic”.
Giorgio Armani se adresează lumii modei: “ Industria fashion nu va mai exista,dacă nu va deveni sustenabila.Tot ce este risipă,tot ce dăunează mediului sau a oamenilor care lucrează pentru aceste branduri trebuie să dispară.Materialele trebuie să fie de bună calitate,producerea lor să nu polueze mediul și acestea să fie prietenoase cu pielea și organismul uman.Vestimentația nu este un moft,iar prezentarea ei nu reprezintă o reprezentare abstractă a unei idei visate de un designer.

Pragmatismul,moderația ,desființarea opulenței,acuratețea stilului și a liniilor,calitatea și durabilitatea materialelor, aspectul curat și îngrijit al confecției trebuie să câștige teren în perioadele următoare. Asistam la o revoluție,care s-a cerut de mult timp și totuși nu s-a produs.

O pandemie pune capăt unei ere,care va dispărea cu desăvârșire. Aș vrea să văd întreaga noastră viață ,după ce trece această criză , să se replieze pe un ritm uman : ”slow”.
Vreau să realizez lucruri și acțiuni în timp uman,normal neisterizat. Vreau să am în jurul meu oameni care reușesc să-și îndeplinească sarcinile într-un timp uman și la acest lucru trebuie să se adapteze și industria fashion.

Vreau să ne bucurăm de munca noastră,pe care o vom realiza în acele 8 ore,fără constrângeri,fără isterii și cu sentimentul lucrului bine făcut.

Think slow, produce slow, live slow, slow fashion….