10 aug. MODA CA EXPRESIE ARTISTICĂ VIZUALĂ
Moda ca artă vizuală este un subiect cu multiple valențe, care ne invită la explorarea dimensiunilor culturale, istorice și artistice ale acestui fenomen. În esența sa, moda întruchipează expresia estetică, identitatea și dialogul social, sub forma unor dimensiuni de luat în considerare:
1. Contextul istoric
Diferitele epoci din istoria artei, cum ar fi Renașterea, Barocul, Victorianul și modernul, delimitează norme sociale, tehnologii specifice și mișcări artistice în cadrul modei. Designeri precum Coco Chanel și Alexander McQueen au revoluționat modul în care percepem îmbrăcămintea, adesea inspirându-se din artele plastice pentru a crea articole vestimentare, care spun o poveste sau fac o declarație publicului căruia i se adresează.
2. Designul vestimentar, ca expresie artistică
La fel ca pictura sau sculptura, designul vestimentar implică creativitate, tehnică și o înțelegere profundă a materialelor. Designerii de modă precum Yves Saint Laurent, Giorgio Armani și Issey Miyake creează piese care nu numai că sunt menite să fie purtate, dar pot fi afișate ca artă. Munca lor reflectă adesea inspirații din mișcări artistice mai largi, cum ar fi impresionismul, suprarealismul sau minimalismul.
3. Rolul materialelor textile și a tehnicilor de prelucrare
Alegerea materialelor și a metodelor de fabricare poate modifica dramatic impactul vizual al unei piese de modă. Tehnologiile textile inovatoare, cum ar fi imprimarea 3D, imprimarea digitală a țesăturilor și materialele durabile, contestă noțiunile tradiționale de modă și împing limitele a ceea ce este posibil în designul de modă transformând-o într-o piesă de artă contemporană.
4. Moda ca formă de protest social
Moda la fel ca arta, are puterea de a critica și comenta normele sociale, problemele de identitate și narațiunile culturale. Designeri precum Vivienne Westwood au folosit moda pentru a contesta consumerismul, normele de gen și practicile de mediu. Declarațiile făcute prin modă pot rezona la un nivel mai larg al societății, invocând discuții despre rasă, sex, clasă și sexualitate.
5. Spectacolele de modă ca artă performantă
Spectacolele de pe podiumurile de modă nu sunt doar instrumente de marketing; sunt spectacole de teatru care îmbină moda cu arta. Designerii creează adesea experiențe imersive, folosind muzică, coregrafie și design scenic pentru a transmite teme și narațiuni. Aceste spectacole pot evoca răspunsuri emoționale similare cu cele pe care le-ați putea experimenta într-o galerie, sau la teatru.
6. Influența culturii vizuale
Moda este profund interconectată cu cultura vizuală, inclusiv fotografia, filmul și mediile digitale. Fotografi de modă iconici, cum ar fi Richard Avedon și Helmut Newton, au imortalizat piesele de modă prin lentila lor, încadrându-le ca artă. În plus, platformele de social media de astăzi, cum ar fi Instagram și TikTok, au devenit platforme pentru promovarea modei, estompând granițele de separare dintre creator și consumator.
7. Modă și identitate
Moda servește ca un mijloc puternic de auto-exprimare și construcție a identității. Stilul individual reflectă adesea gusturile personale, mediile culturale și contextele sociale. În acest sens, îmbrăcămintea pe care o purtăm devine o narațiune vizuală a cine suntem, stabilind astfel moda ca o formă personală de artă vizuală.
8. Intersecţia cu alte domenii ale artei
Colaborările dintre modă și alte domenii ale artei cum ar fi muzica, literatura și pictura îmbogățesc ambele tărâmuri. Designerii pot colabora cu artiști vizuali pentru colecții care provoacă sau extind narațiunile tradiționale de modă. De exemplu, colaborările dintre designerii de modă și artiștii contemporani duc adesea la colecții care devin piese de artă colecționabile.
Pe lângă aceste aspect, moda a servit mult timp ca un instrument al protestelor sociale, moda-manifest, reflectând valorile culturale, normele sociale și mișcările politice ale perioadei. Iată câteva exemple notabile de modă ca formă de protest social:
1.Mișcarea Suffragette (1910) : Doamnele care au militat pentru dreptul de vot al femeilor, au adoptat adesea stiluri de îmbrăcăminte specific, pentru a face declarații politice. „Culorile sufracte” precum violet, alb și verde simbolizează demnitatea, puritatea și speranța. Alegerea unei vestimentații mai practice și mai puțin restrictive decât moda timpului, a reprezentat o formă de a milita pentru drepturile și independența femeilor.
2. Mișcarea Punk (1970-1980) : Moda punk, caracterizată prin haine rupte, jachete din piele și accesorii provocatoare, a fost o reacție directă împotriva culturii mainstream. Prin îmbrățișarea esteticii anti-establishment, reprezentanții mișcării punk au criticat consumerismul, autoritatea și normele societății. Designeri precum Vivienne Westwood au folosit elemente punk, pentru a contesta convențiile tradiționale.
3. Black Lives Matter și Streetwear : Creșterea mărcilor de îmbrăcăminte stradală, cum ar fi Off-White și Fear of God, încorporează adesea mesaje sociale și promovează egalitatea rasială. Îmbrăcămintea cu sloganuri legate de mișcarea Black Lives Matter, de exemplu, servește la creșterea gradului de conștientizare cu privire la rasismul sistemic și brutalitatea poliției, făcând purtătorii acestor veșminte, părți importante ale dialogului privind justiția socială.
4.Echipa CFDA 2014 a Rihannei : Când Rihanna a purtat o rochie cu mărgele la CFDA Fashion Awards, a declanșat discuții intense despre imaginea corporală, sexualitatea și percepțiile sociale ale femeilor. Alegerea ei îndrăzneață a contestat normele tradiționale din jurul modestiei asupra expresiei personale și a prezentat încrederea femeii în exprimarea de sine.
5. Colecția „Guccy” (2017) : Această colecție exprimă impactul fast-fashion asupra consumatorilor. Folosind o estetică retro și reinterpretând logo-ul mărcii, Gucci a atras atenția asupra naturii branding-ului și consumului, estompând liniile dintre moda de înaltă calitate ( glamour ) și îmbrăcămintea stradală.
6. Colecția „Trash Bag” de la Balenciaga (2018) : Această colecție a atras atenția asupra risipei în industria modei și asupra implicațiilor mai largi ale consumerismului. Elementele colecției, care semănau cu saci de gunoi, au provocat discuții despre sustenabilitate și impactul consumului excesiv asupra mediului.
7. Body Positive Movement: Mărci precum Savage X Fenty și Aerie au îmbrățișat diversitatea corpului, folosind platformele lor pentru a promova pozitivitatea și incluziunea pentru diversele forme ale corpului. Campaniile lor prezintă adesea modele de diferite forme, dimensiuni și gabarite, provocând standardele tradiționale de frumusețe și încurajând acceptarea de sine.
8.Criza climatică și moda sustenabilă : Mai mulți designeri și branduri, cum ar fi Stella McCartney, au făcut din sustenabilitate un aspect de bază al misiunii lor. Colecții realizate din materiale reciclate sau axate pe informații etice privind criza climatică și necesitatea unui consum responsabil în industria modei.
9. Omagiu adus contextelor istorice : Designeri precum Alexandre Vauthier și Moschino au creat colecții care aduc un omagiu și critică diferite epoci istorice, subliniind aspecte precum rolurile de gen, imperialismul și diferențele de clasă socială, adesea, folosind moda ca instrument, pentru a discuta aceste teme complexe.
Prin aceste exemple, este clar că moda nu este doar o formă de auto-exprimare, ci și un mijloc pentru un dialog social mai vast, provocând normele societății și declanșând discuții asupra problemelor sociale stringente. Între timp, spectacolele de modă au evoluat într-o formă unică de artă performativă, depășind rolul lor tradițional ca simple platforme pentru prezentarea îmbrăcămintei.
Ele încorporează adesea elemente precum teatru, muzică, dans și artă vizuală, creând experiențe imersive care implică publicul pe mai multe niveluri senzoriale. Iată câteva exemple notabile care ilustrează aspectul performativ al prezentărilor de modă:
1. Alexander McQueen – „Plato’s Atlantis” (2010) : Acest spectacol este amintit nu numai pentru modelele sale inovatoare, ci și pentru utilizarea tehnologiei și a narațiunii. Podiumul de modă, a fost transformat într-un peisaj digital, cu modele asemănătoare ființelor futuriste. Spectacolul a exploatat teme de evoluție și criza climatică, integrând imagini care au susținut narațiunea.
2.Yves Saint Laurent’s „Le Smoking” (1966) : În timp ce acest spectacol este iconic pentru introducerea tuxedo-urilor pentru femei, elementul performativ a venit din modul în care modelele au întruchipat o nouă formă de feminitate. Prezentarea cu un puternic impact asupra publicului, a transformat noțiunile sociale ale genului în modă, acționând ca o artă performativa a unei revoluții culturale și de gen.
3. Colecția “Artisanal” a Maison Margiela : Spectacolele Margiela oferă adesea articole de îmbrăcăminte deconstruite și prezentări abstracte, conceptuale. Designerul a folosit decoruri dramatice, machiaj teatral și artă de performanță pentru a crea o narațiune care rezonează cu teme de anonimat, identitate și artă reconstructivă.
4. Spectacolul Balenciaga din primăvara anului 2022 : Realismul a fost folosit ca temă, reprezentând un viitor utopic. Decorul prezentării de modă, era realizat din pereți masivi, negri, care au creat un fundal minimalist. Modelele au trecut printr-o zonă de construcție, estompând granițele dintre o prezentare de modă și o piesă de artă în curs de instalare.
5. Viktor & Rolf „Fashion Show 2019”: Acest spectacol a prezentat modele îmbrăcate în rochii voluminoase, pe care apar inscripții precum „Sorry, I’m Late” și „Don’t Tell Me What To Do.” Articolele de îmbrăcăminte au servit ca piese de artă purtabile, provocând convențiile modei și oferind declarații despre industria modei în sine.
