04 dec. CUM SĂ-ȚI PIERZI UN PRIETEN ÎN 3 MINUTE ? – SPUNE-I CU CINE VOTEZI !
Articolul de față nu face Campanie Electorală, nici măcar nu voi scrie numele candidatior la al 2-lea tur de scrutin al Alegerilor Prezidențiale. România s-a scindat în două tabere și a pornit un val de ură impotriva unuia dintre candidați, despărțind prieteni și membri ai aceleiași familii.
Ne-am pornit cu agresivitate și ură, împotriva unui om pe care nu-l înțelegem, dar nici măcar nu avem răbdarea să-l ascultăm și să raționăm la cuvintele pe care le spune.
Oamenii se ceartă între ei despre simpatiile politice din mai multe motive și fiecare dintre ele par plauzibile, ascunzând în esența lor psihologia maselor, rezultatul manipulării mass-media și ignoranța umană :
1. Identitate și valori : Convingerile politice sunt adesea legate de identitatea și valorile personale. Când indivizii simt că, convingerile lor sunt contestate, ei pot răspunde defensiv, ducând la argumente și la nevoia de justificare.
Întotdeauna pornim de la propria persoană, de la propriile convingeri și propria noastră scară de valori, pe care noi o considerăm justă. Tot ce contravine convingerilor personale este straniu și inacceptabil.
2. Investiția emoțională : Politica poate evoca emoții puternice. Oamenii se pot simți pasionați de probleme, ceea ce poate duce la discuții aprinse și dezacorduri. Încărcătura emoțională este cu atât mai puternică cu cât, nevoile și situația grea în care se află persoana respectivă le determină.
Dacă ți-e bine, dacă câștigi un salar care îți permite să trăiești o viață decentă și îndestulătoare, dacă poți să-ți trimiți liniștit copiii la școală și poți să le asiguri cea mai bună educație, după care în fiecare an îți permiți cel puțin un concediu decent, în care să te refaci după truda unui an întreg de muncă, atunci poți să fii cel puțin mulțumit cu clasa politică a statului, al cărui cetățean ești.
Doar că de cele mai multe ori nu este așa și sărăcia și nevoile, te pot determina să te revolți și să îți pierzi încrederea în clasa politică.
3. Dezinformarea : Diferite surse de informații pot modela perspectivele oamenilor, în moduri conflictuale. Dezinformarea sau interpretările diferite ale faptelor pot crea neînțelegeri și argumente care declanșează conflicte.
În momentul în care deschizi televizorul îți dai seama imediat, de coloratura politică pe care, patronul televiziunii respective o are. Nu există transparență și nu există echidistanță și obiectivitate.
Cel mai simplu ar fi să nu ne uităm deloc la televizor și să nu ne lăsăm otrăviți de propagandele mincinoase. Dezbaterile politice dintre candidate, aduși față în față, ar trebui să fie cea mai bună metodă de-a pune în balanță performanțele celor doi.
Dar atunci când unul dintre candidați, refuză în mod sistematic să participle față în față cu celălalt la o dezbatere politică, din lașitate și din lipsă de profesionalism, șansa să îi compare face to face este imposibilă.
4. Influențele social media : Social media și platformele de știri pot crea camere de ecou în care oamenii sunt expuși doar la puncte de vedere care își întăresc propriile interese ale acestor platforme. Atunci când se confruntă cu opinii opuse, persoanele expuse la aceste influențe în contact cu alte opinii se pot afla în situație de conflict.
5. Disonanța cognitivă : Atunci când se confruntă cu convingeri care contrazic propriile lor convingeri, indivizii pot experimenta disonanța cognitivă, determinându-i să se justifice pentru a-și apăra opiniile și pentru a atenua disconfortul.
Am sesizat pe platformele social media o adevărată avalanșă de exprimare de opinii, de reacții mai mult sau mai puțin vehemente împotriva unuia dintre candidați.
Aceste opinii în majoritate se bazează pe denigrări aduse acestei persoane, pe interpretări false și distorsionate ale unor afirmații și păreri ale persoanei, reinterpretate sau interpretate greșit, pe bunul plac al persoanei care își exprimă părerea.
Parcă am fi intrat într-un tunel care pe cât de larg s-ar vedea la intrare se îngustează pe parcurs, iar la ieșire devine atât de strâmt încât practic ne este imposibil să ieșim din el.
Chiar și oameni raționali, cu mintea deschisă, nu vor să vadă decât cu un metru mai încolo de lungul nasului, îmbrățișând interese, idealuri și mentalități total distanțate de ființa națională românească.
6. Stiluri de comunicare : Diferențele în stilurile de comunicare pot duce la neînțelegeri. Unii oameni pot fi mai agresivi sau combatanți, în timp ce alții ar putea fi mai diplomatici, evitând ciocnirile directe.
Faptul că într-o asemenea confruntare, reușești să-ți păstrez sângele rece, să fii suficient de diplomat și disciplinat pentru a nu reacționa vehement sau agresiv, denotă o ținută morală înaltă și un caracter elevat.
7. Dinamica grupului : Oamenii se aliniază adesea cu grupurile sau comunitățile lor sociale. Argumentele pot apărea atunci când aceste persoane se simt presate să se conformeze normelor grupului sau să apere poziția grupului lor.
8.Dorința de influență : Unii indivizi se pot angaja în argumente ca o modalitate de a convinge pe alții sau de a-și afirma convingerile, sperând să influențeze opiniile celor din jurul lor. Dorința de a propaga idei, sau de-a influența mentalitatea maselor, se naște în general la acei oameni care sunt convinși că ei, au mereu dreptate.
Sferele de influență, pot reprezenta poli importanți pentru avantajarea unor anumite idei. Foarte multe persoane au tendința să se identifice cu interesele lor. În politică foarte des ne întâlnim cu fenomenul de oportunism, atunci când unele persoane își schimbă radical cvonvingerile politice, brusc, doar pentru a se apropia de polii care tocmai sunt la Putere, în acel moment.
În general, discuțiile politice pot deveni adesea controversate datorită interacțiunii dintre identitatea personală, investițiile emoționale și dinamica socială. Fiecare dintre noi va decide care este candidatul mai apropiat de propriile scări ale valorii, care discurs politic l-a marcat mai mult și proiectul de țară al cărui candidat l-a uns mai mult la inimă.
