22 nov. PLINUȚE VS. SLĂBUȚE, SAU CUM S-A SCHIMBAT IDEALUL DE FRUMUSEȚE DE-ALUNGUL ISTORIEI
Toată viața, m-a preocupat aspectul meu exterior, slabă nu am fost niciodată. Acest zbucium continuu datorat kilogramelor în plus mi-a umbrit o bună bucată de timp fericirea personală. Dar idealul de frumusețe nu a fost mereu cel skinny și nu formele androgine au plăcut mereu de-alungul istoriei. Neșansa de-a te naște în altă eră decât cea hărăzită ție și formelor tale, este un real ghinion, sau cel puțin așa pare, pentru că frumusețea este relativă și depinde de moda timpurilor în care trăiești, de tendințele generale care guvernează stilul și esteticul în acea perioadă.
Poți oare să fii fericit în pielea ta, chiar dacă nu faci parte din idealul de frumusețe al perioadei ? Nu cred că idealul ar trebui să ne influențeze starea de spirit și dacă întâlniți oameni care nu vă plac, nu vă descurajați, nu vă întristați, povestea este despre complexele lor și nu despre formele voastre.
Fiecare epocă din istorie își aduce tributul unui alt tip de frumusețe feminină și privind înapoi ne putem da seama cât de subiective sunt aceste idealuri și cât de relativă este frumusețea pe care unii au încercat s-o constrângă într-un tipar, fără să țină cont de faptul că realitatea care ne înconjoară este mult mai colorată . Și hai să fim serioși : diversitatea încântă !
Cel mai de seamă reprezentat al epocii baroc în pictură, pictorul Rubens a avut talentul remarcabil de-a reprezenta corpurile feminine într-un stil realist, aducandu-ne în prim plan imaginea adevărată și autentică a oamenilor trecuți prin diferite etape de viață, uzuri fizice care și-au lăsat amprenta asupra înfățișării lor. Noțiunea de ‘’gras’’ a reprezentat din totdeauna un lucru neatractiv, respingător și negativ . Această noțiune neplăcută pentru noi toți, prin arta lui Rubens devine mai prietenoasă și va caracteriza silueta acelor femei care se îndepărtează de o figură slabă, având în schimb forme voluptoase, abdomen proeminent, picioare și șolduri puternice uneori acoperite de grăsime, așa numite ‘’forme rubensiene ‘’.
Oare astăzi dacă am face o incursiune la o saună, sau la niște băi publice, sau la ștrand într-o zi toridă de vară, care ar fi situetele mai frecvente pe care le-am întâlni ? Oare nu ar fi tentat Rubens, să-și scoată caietul de schițe și să deseneze de zor?
Istoria ne-a învățat că, în ciuda faptului că ”varietatea ne încântă ”, esteticienii momentului în diferite etape, au hotărât că un anumit tip de femeie este cel ”perfect” și idolatrizat conform canoanelor de frumusețe ale vremii.
În Egiptul Antic, femeia frumoasă era considerată cea slabă, cu umerii înguști, talia înaltă și un chip cu trăsături armonioase și simetrice, în schimb în Grecia Antică femeile erau un fel de copii ale bărbaților și cele mai frumoase se considerau cele plinuțe, corpolente și cu tenul deschis și luminos.
Cu totul altceva se întâmplă în China Antică în timpul Dinastiei Han, când preferatele erau femeile slabe cu talii mici, cu tenul de porțelan și cu picioarele micuțe, pe care le determinau să nu mai crească indesandu-le în niște încălțări strâmte care le nenoroceau. Renașterea Italiană va permite apoi, o adevărată abundență a formelor feminine , în sec.XV – XVII aducând în prim plan o femeie cu un bust foarte amplu, cu un abdomen rotund , cu șoldurile late și un ten deschis la culoare, o frumusețe clasică atât de expresiv reprezentată în operele de artă renascentiste.
Pe aceeași linie estetică se poziționează și Anglia Victoriană a sec. XIX – XX , unde se preferă plinuțele cu talia subțire formată cu ajutorul corsetului. Corsetul este un adevărat instrument de tortură dar și un simbol al siluetei cu talia foarte subțire , care a intrat în istorie sub denumirea de ‘’ silueta clepsidră’’.
Epoca modernă aduce mari schimbări asupra idealului de frumusețe feminină. Multe concepții estetice mi se par de-adreptul nepotrivite și chiar exagerate, provocând depresii adânci femeilor care nu reușesc să se identifice cu șablonul de frumusețe al timpurilor cotidiene.
O epocă foarte dragă mie, din punct de vedere al costumului deosebit de bogat și încărcat cu fantezie , epoca 1920, care nu prefera sub nici o formă femeile plinuțe, din contra silueta androgină este cea ridicată în slăvi, femei fără sâni, cu talie joasă și tunsorile bob sunt reprezentative.
Ca o boare de feminitate epoca de strălucire a Hollywood-ului, perioada 1930-1950, aduce pe scenă femeia cu forme, cea voluptoasă, cu silueta tip clepsidră, sănii mari, talia mică. Pentru mine aceasta este femeia ideală, la fel ca și moda acelor timpuri, care scoate în evidență frumusețea siluetei feminine.
Într-un antagonism clar față de perioada de glorie a Hollywood-ului, curentul hippy al anilor ’60 , favorizează o siluetă adolescentină , un corp șnur, o femeie foarte slabă cu picioare lungi și foarte subțiri, cu oasele bazinului ieșite puternic în evidență.
În continuare anii ‘ 80 sunt guvernați de supermodele precum Cindy Crowfort , Claudia Schiffer care au un corp zvelt și atletic, forme generoase și brațe tonifiate. De la Cindy Crowford apoi, ne îndreptăm în anii’ 90 de Kate Moss, care devine idealul acestei perioade, cu un corp extrem de slab , fără forme și cu o piele foarte deschisă.
Odată cu apariția anului 2000, apare concentrarea pe un stil de viață sănătos, idealul de frumusețe trebuie să aibă un abdomen plat, sănii mari, talia mică, picioarele tonifiate, coapsele subțiri cu spațiu între ele. Istoria ne prezintă o varietate enormă de idealuri feminine, dar fericirea noastră , a femeilor în general, nu trebuie să se cramponeze de aceste standarde.
Fericirea se naște atunci când iți găsești echilibrul și mulțumirea de sine, când ajungi să te iubești pe sine și să trăiești în armonie cu defectele și calitățile tale. Așa am învățat să las în urmă acei ani în care mi-am biciuit corpul cu diete hipocalorice și antrenamente istovitoare și am învățat să-mi îngrijesc mai mult sufletul. Mai important decât orice canon estetic, este sănătatea și bunăstarea noastră fizică și spirituală, în care uneori încape și o prăjitură savurată cu bucurie, sau o pizza mult așteptată.Important este să ne iubim corpul și persoana și să-i oferim acele momente de beatitudine și împlinire care duc la fericirea deplină.
