CĂUTÂND IUBIREA ÎNTR-O ALTĂ DIMENSIUNE

CĂUTÂND IUBIREA ÎNTR-O ALTĂ DIMENSIUNE

MI-A PLĂCUT SĂ TE IUBESC, am iubit sentimentul acela care mi-a ascuțit toate simțurile, care mi-a trezit corpul din amorțeală și m-a făcut să trăiesc cu energia unei fete de douăzeci de ani.
Eram îndrăgostită, nu de tine, doar de efervescența acelor simțiri, care mă făceau să tresar când mă atingeai involuntar, când îmi vorbeai sau când îmi făceai declarații de dragoste în telefon. Te-am lăsat să mă jignești, să mă faci să sufăr zilnic, să faci lucruri ciudate cu mine, de care nu credeam că aș fi fost în stare și am coborât mult nivelul, pentru a te urmări pas cu pas. Am ajuns în asemenea limite ale societății, în care nu am avut ocazia niciodată să ajung și mi-ai arătat o lume cu care nu avusesem niciodată tangență. Chiar dacă mi-ai încredințat cele mai murdare secrete ale tale, eu tot te iubeam.
Câtă putere are dragostea !!!! Cât de mult poate să ne ridice cât de mult poate să ne coboare într-o mocirlă a societății sau în cele mai înalte sfere despre care nu am fi visat. A fost o lecție cruntă !

Mă privesc acum cu detașare și nu înțeleg cum o femeie își poate pierde demnitatea pentru iubire !!!! Cât de mult ne umilim, ne calcăm valoarea și acceptăm ceva ce este mult sub nivelul nostru, pentru o dezmierdare, pentru o apropiere și ne-o dorim disperat, chiar dacă știm că ne va afunda și mai mult.

Am citit undeva, că bărbatul poate să fie pentru femeia lui ca o piatră, care legată de picioarele femeii o poate trage în adânc, dar poate fi și o pereche de aripi, care poate ridica femeia în cele mai înalte sfere ale Universului.
Tu ai fost piatra ! Mă bucur că nu mai simt, doar îmi ling rănile și încerc să pricep… L-am cunoscut și eu pe Valentin, venea cu flori, bijuterii și parfumuri scumpe și eu credeam că asta mi se cuvine, cum mi se cuvine să respir și aerul oxigenat să mă tina în viață. Dar nimic nu ne este dat să dureze o veșnicie și nici iubirea nu este zămislită pentru eternitate ci doar cea pe care o trăim pentru copiii noștri.

Dar eu am trăit iubirea cea care nu s-a materializat niciodată și totuși a fost mai puternică decât tot ce mi-a fost dat să trăiesc. Ai luat-o cu tine, dulce ființă, tu care ai fericit atâția oameni în jurul tău. Om deosebit și drag, pe care îl atingeam cu smerenie și emoție și cu senzualitatea refulată a atâtor simțiri pe care nu am avut ocazia niciodată să ți le dăruiesc. Și acum mă rușinez de sentimentele pe care le-am trăit și faptul că D-zeu ni te-a luat, m-a făcut să cred că a fost răsplata păcatului meu, a nerușinării și tupeului de-a te iubi. Ai luat cu tine frumusețea sentimentului și visul de-a avea un iubit care să se ridice la valoarea ta. Aș trai o zi a îndrăgostiților cu tine, într-o altă dimensiune, să-ți pot spune cât de mult te-am iubit și cum nu am avut ocazia să ți-o spun niciodată, ne-ai lăsat pe toți, ai hotărât să fii înger într-o alta lume…

Am cunoascut iubirea virtuală, care se naște pe un display cu complimente frumos fabricate și filtrate, ca reacție la pozele tale cu iscusință alese… S-a materializat într-un terminal de aeroport, unde odată ce l-ai văzut ai știut că nu îi vei putea rezista. Când te-a sărutat în mașină, ai înțeles că nu ai scăpare iți va răpi inima pentru totdeauna. Ai petrecut cele mai frumoase zile de iubire, dar așa cum din minciună s-a născut, nu e nimic decât un joc virtual o aventură cu iz de romanță.
Așa cum te-a vrăjit pe tine, le-a cucerit și pe celelalte și inimioarele străbat spațiul virtual fară a ține cont de zone geografice, limbă sau cultură. El este un cuceritor și tu prada care te-ai lasat vânată.
Da, am cunoscut iubirea cu diverse forme ale ei, cea dureroasă, cea trădătoare, cea mincinoasă și cea frivolă, platonică și tristă, trecută într-o altă lume și totuși nu a fost ea cea care mi se cuvine, încă o aștept…

Trădată, mințită, părăsită pentru alte femei și lumi imposibil de atins și totuși sper, cred în Valentinul care odată de 14 februarie mă va găsi cu tine alături, cu un trandafir roșu și un pahar de șampanie și buzele tale spunandu-mi încet: ai ajuns acasă…



%d blogeri au apreciat: