29 nov. 30 NOIEMBRIE – ZIUA SFÂNTULUI ANDREI, OCROTITORUL ROMÂNIEI
În destinul României, niciodată nu am putut desluși de unde până unde este vorba de istorie, unde intervine mitul, legenda și povestea, și ce reprezintă folclorul, tradiția și obiceiurile.
Așa se întâmplă și de 30 noiembrie, ziua ocrotitorului României, Apostolul Andrei, cel care a creștinat poporul român, fiind primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci.
‘’Cel dintâi chemat’’, Sfântul Andrei a fost primul apostol, care a răspuns chemării lui Isus, fiind frate cu Sfântul Apostol Petru, amândoi fiind pescari din cetatea Betsaida, de pe malul Lacului Ghenizaret.
Sfântul Apostol Andrei își începe misiunea de creștinare a popoarelor, după Înălțarea lui Isus Hristos la cer și după Cincizecime. În acel moment apostolii au pornit în toată lumea pentru a propovădui cuvântul Domnului.
Sorții au decis ca Apostolul Andrei să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia și Macedonia, ținuturile din jurul Mării Negre, Sciția (Dobrogea ) și până în Crimea.
Legenda spune că odată ajuns în părțile Dobrogei, Sfântul Apostol Andrei, s-a adăpostit împreună cu însoțitorii săi, într-o peșteră. Episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos, în 1943 sfințește acest loc, dându-i numele “Peștera Sfântului Apostol Andrei “.
Astăzi, pe acest loc se află Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei. Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României în anul 1997, iar ziua prăznuirii sale, devine Sărbătoare Națională în 14 noiembrie 2001.
Aceste persoane trebuie sa inteleaga ca nu sunt singure in lupta cu kilogramele. Obezitatea nu este un stigmat,sau cel putin nu trebuie sa fie.Fiecare dintre noi trebuie sa aiba puterea necesara pentru schimbare.
Pe lângă importanța misiunii sale pentru poporul român, Sfântul Apostol Andrei dăruiește numele său, sutelor de mii de români, care pe data de 30 noiembrie își sărbătoresc ziua onomastică, majoritatea purtând numele : Andrei, Andreea, nume atât de îndrăgite de români.
Dar dincolo de semnificația religioasă, ziua de 30 noiembrie marchează o zi specială în tradiția, miturile și obiceiurile poporului român, învăluid această dată într-o cupolă de mister, vrajă și poveste, care au oferit sursă de inspirație multor povești populare.
Poveștile legate de noaptea Sfântului Andrei, seamănă izbitor cu cele de Halloween, datorită tradițiilor și superstițiilor care se leagă de această noapte, în care lupii încep să vorbească cu grai de om, granița firavă dintre viață și moarte dispare și strigoii și moroii revin în locurile în care au trăit.
Prezența Apostolului Andrei pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul, îl face pe acesta să se supranumească ‘’Apostolul lupilor ‘’. Superstiția spune, că pentru a ține lupii departe de gospodăriile oamenilor și de animalele lor, ar fi bine să nu faci curat în casă și în grajd, să nu dai gunoiul afară, să nu te piepteni și pentru nimic în lume, să nu torci.
În Noaptea Sfântului Andrei se întâmplă lucruri necurate, umblă strigoii, spirite periculoase, care aduc boli, neșansă și nefericire. Strigoii sunt spiritele celor morți, care au rămas blocate din motive necunoscute, în această lume și fac multe rele : fură mințile oamenilor, capacitatea de a da lapte a vacilor și rodul livezilor.
Cel mai eficient remediu și armă împotriva acestor spirite periculoase, este usturoiul, cununi împletite de usturoi se atârnă pe uși , la ferestre, pe grinzile caselor, se ung cu usturoi zdrobit ramele ușilor și ale ferestrelor.
Cu puteri miraculoase împotriva spiritelor rele este alături de usturoi și agheasma și busuiocul, având rolul de-a alunga spiritele rele.
Această noapte este cea a previziunilor, a prezicerii viitorului, atât în ce privește bogăția și roadele anului următor și ale naturii, dar și în ce privește măritișul fecioarelor.
Pentru a vedea cât de rodnice vor fi livezile și ogoarele, se aduc crenguțe de vișin în casă, se pun în apă și dacă acestea înfloresc până la Crăciun, anul va fi roditor și bogat. Tot în același scop se seamănă grâu în vase mici, sau se puneau 12 cepe la încolțit în podul casei. Cele 12 cepe reprezentau cele 12 luni din an.
Unde ceapa putrezea și se strica, era considerată lună proastă, unde încolțea, urma să fie o lună roditoare. Toate vasele din casă se așezau cu gura în jos, pentru a nu permite loc de intrare spiritelor rele în casă. În ce privește fetele necăsătorite, noaptea aceasta magică venea cu previziuni.
Dacă își puneau un fir de busuioc sub pernă, superstiția spune că aveau șansa să-și viseze bărbatul ursit. Pentru că incantațiile și rugăciunile sunt mult mai puternice în noaptea Sfântului Andrei, fetele tinere, întorceau un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși la fundul vasului, pentru a cuceri bărbatul dorit, în timp ce se făceau incantații puternice pentru a-l aduce la femeia care îl dorește.
Fetele aruncau semințe de cânepă pe acoperișul casei și desenul pe care acestea îl formau, după cădere, contura inițialele numelui bărbatului care le va deveni soț. Bătrânii obișnuiau să pună de Sfântul Andrei, într-un vas, grâu la încolțit.
Aspectul grâului încolțit până la Anul Nou va arăta apoi cât de norocos, de succes și de bogat va fi anul următor pentru cel care a pus grâul la încolțit. Dacă grâul va crește des și sănătos, anul ce vine va fi bun și îmbelșugat și presărat de succese, sănătate și bucurii pentru cel ce a pus grâul.
În schimb dacă va fi rar, uscat și scurt, înseamnă că nu urmează un an bun pentru persoana respectivă, sau că recolta va fi slabă. Fetele de măritat își pregătesc înainte de culcare o turtiță cu apă, grâu și multă sare, pe care o mănâncă înainte să se pună la culcare.
Noaptea li se va face sete și vor visa că un tânăr frumos le va întinde o cană cu apă. Flăcăul binevoitor va fi bărbatul care le va lua de soție. Chipul bărbatului ursit se poate vedea și în apa neîncepută dintr-un pahar în care s-a scufundat o verighetă sfințită.
O altă șansă de-a vedea bărbatul care va fi viitorul soț, este ca fata de măritat să se așeze goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână. Începând din noaptea Sfântului Andrei, femeile nu au voie șă țese sau să toarcă, pentru a nu stârni mânia Maicii Domnului.
